Vorbesc morminte

Regasita dup-un timp
Rece cum e gheata,
La exterior, dar calda
Cum n-am vazut vreodata.

Zambetul tau fantomatic
Ce ma facea sa-l visez
Nu s-a schimbat deloc

Si voiam
Sa fiu langa tine,
Sa-ti soptesc
Tot ce-mi trece prin minte.

Iar tu sa pui
Capul pe umarul meu
Si sa plangi.

Momente

Cuvintele-s facute
Sa ramana in trecut,
Neintrecut in fapte,
Sa stii ca te-am placut
Mai mult cu fiecare noapte…

Iar zorile de liliac
Din parfumul tau
Nu mi-au venit de hac;
Imbratisat, sub luna,
De tine vreau sa zac…

Amiezile de foc
Ne uda pe-amandoi
In acelasi timp,
Dormind goi
Pe acelasi hol…

Serile tacute
Ne dau pofta de viata
Ca si orele pierdute
In dragoste,
Desirand minute…

Pierdere

Ascund fericirea-n foi
Şi o caut s-o visez
Căci doar eu gândesc la noi
Mintea am să-mi internez.

Pun în sticlă un mesaj
Şi îl las plutind pe mare
Ca, plecată în voiaj,
Să-l găsească-n depărtare.

Vreau să o revăd zâmbind,
Dar simt că mă ocoleşte
Şi am să uit al ei chip
Dacă nu îmi mai zâmbeşte.
31/OCT/2011