Ciclopul

cu o mână așeza păsări pe cer
cu cealaltă punea oboselile pe jos

cu un picior lovea la gât
cu celălalt făcea iaduri în pământ

cu un obraz zâmbea spre soare
cu celălalt la florile de la picioare

cu un ochi se uita la nemărginirea spațiului extraterestru
cu celălalt spre universul lui Jules Verne

cu o ureche asculta frunzele din pom
cu cealaltă furnicile cum se duc la somn

asta ar putea fi cu ușurință o poveste cu fantome și ciclopi
dar e un drum cu 104 pe tărâmul plin de gropi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *