Astazi vantul sufla crucis. In calatoria lui se agata de suflete neatente, lasandu-se purtat de ele. Vantul e chior. Si nici macar nu ii pasa prin ce localitati trece, ce resturi (sufletesti, desigur) matura. El mi-a soptit la spranceana poezia incredibilului. Totusi a trebuit sa o iau cu forta de la el. N-am reusit singur. Hai sa ne unim puterile!