I. Guilty!

Am început să visez cimitire. Sunt singurele locuri unde mă simt cu adevărat liber. Porumbei albi zboară în jurul meu. Alte păsări cântă triluri Beethoveniene. Cerul e brăzdat în permanență de un curcubeu sângeriu. Copacii veșnic verzi au scoarța scorojită, sfâșiată de ființe sălbatice. Iarba mereu proaspătă și crudă poartă din loc în loc urme adânci de maltratare. Izvoarele line ce susură sunt mereu murdărite de răufăcători invizibili. Se lasă seara…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *