III. Guilty!

Se aude o melodie cunscută. Pereții parcă amplifică o sursă foarte îndepărtată. Îmi amintește de nopțile în care mă distram în parc la lumina felinarelor.
Am pierdut asta! De când sunt închis am uitat ce înseamnă să stai pe o bancă din parc. Azi e prima dată când aud altceva decât vântul șuierând printre gratii. Sunt foarte liniștit. Adorm…

I. Guilty!

Am început să visez cimitire. Sunt singurele locuri unde mă simt cu adevărat liber. Porumbei albi zboară în jurul meu. Alte păsări cântă triluri Beethoveniene. Cerul e brăzdat în permanență de un curcubeu sângeriu. Copacii veșnic verzi au scoarța scorojită, sfâșiată de ființe sălbatice. Iarba mereu proaspătă și crudă poartă din loc în loc urme adânci de maltratare. Izvoarele line ce susură sunt mereu murdărite de răufăcători invizibili. Se lasă seara…