Ce liniște e afară
Ce gălăgie în mine
Unde se amestecă cenușa cu ploaia
Cad doruri din nori
Pun obrazul
Pe pământul din mine
Să-ți aud inima bătând
Îmbrățișez toamna din mine
Legătura noastră
Invizibilă și inexistentă
Din mine cad frunze
Cu tâmplele gri
În respirația zilelor
Ce speră la tine
O întoarcere imaculată
În fața pe pieptul între brațe-mi
Ruginite
Nu doar iluzie-n om
Ci ființă cu ființă
Ieși Ană din mine
Din minte
Din sufletu-mi rană
Ieși din cuvinte
Și din icoană
Pleacă duh du-te
În toamnă
Vino doamnă vino
Cu zâmbet
Cu ochi și cu buze
Caută-mă-n goană
Ieși Ană rafală și
Să vii persoană
frumos
merci 🙁