Am vrut să-i ating pielea albă, de culoarea laptelui. Însă ea a făcut un pas înapoi. Era speriată.
-Te temi de ceva anume?îi spun eu.
-Mi-e teamă…că mă îndrăgostesc.
S-a întors cu spatele şi a vrut să plece. Dar s-a întors şi ne-am sărutat. Apoi mi-a urat „O zi bună” şi a dispărut printre copaci.
Motivul nu e foarte bine urmarit; repetita „s-a intors” e destul de suparatoare.
PS: Am citit postarea despre „NIMIC” si pot spune ca mi-a placut.