Între milă și purtare de grijă

Au trecut câteva zile de când nu mi-am mai băut cafeaua de dimineață la magazinul de lângă bloc. Îi uitasem gustul; uitasem că mă ia somnul după ce o beau, abia peste niște minute făcându-și efectul.

Uitasem de omul cu handicap care venea mereu să ceară cafea celor care erau la acest magazin. Repeta de zeci de ori: Ai cafea? Iar noi nu îi puteam da pentru că suferă de nu știu ce boală și doctorul i-a spus că dacă mai bea cafea poate face stop cardiac. Eu, cel puțin, mă simțeam groaznic în aceste momente.

Tu cum ai reacționa? L-ai lăsa pe acest om să se roage de tine până nu mai are putere sau i-ai da cafea, chiar dacă știi că asta îl poate omorî?

Eu nu i-am dat…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *