Mi-e dor de adevar

Scriu versuri vii, voi va ganditi doar la prostii
Cum sa va scoateti banii, cum sa va prostiti fanii
Voi dormiti si ziua, eu am ganduri la miezul noptii
Cum sa fac bani de paine si sa nu mi-i ia hotii.
Am ajuns la o varsta si ma simt cazut in cursa
Si nu este vreun raliu, c-atunci as fi avut o sursa
De venit, nu pot sa promit nimic;
N-am facut de mult cadouri, ca de mult eu sunt falit.
Infailibil, totusi, imi place sa cred ca-n versuri
Se ascunde-a mea putere de-a atrage interesul
Spre cultura, nu informatii mura-n gura
Ci puterea de-a vedea cu ochii-nchisi – literatura.
Asa ca lasa-l pe Maruta sa se joace cu ea-n praf
Si pe gratis, doar sa-mi cereti, i-as scrie un epitaf
Sa se-auda la taraf, dar nu cum vede oraseanul
La TV, ci cantat de Nelu Ploiesteanu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *