Am vrut să scriu despre fiecare picătură de ploaie de pe geam, dar să le număr de la adăpost. Nu am putut! Pentru că sunt prea multe și probabil aș avea nevoie de tot restul vieții mele doar pentru a scrie despre mica ploaie de azi.
Am vrut să scriu despre fiecare pietricică care mi se pune în cale pe stradă (da, sunt un împiedicat), apoi să mă ridic și să merg mai departe. Nu am putut! Pentru că s-ar fi adunat un munte pe care mi-ar fi fost greu să îl car după mine.
Aș fi vrut să scriu despre fiecare gând care îmi trece prin cap, cică unii fac asta. Nu am putut, dar nu din cauză că am multe gânduri, ci din cauză că plouă și munții îmi bat în geam. Așa că am să încerc să întind apa și cu stâncile am să scrijelesc pe ea atât cât s-o putea; dacă nu, am să le combin și voi sculpta ceva.
Cam la fel este și cu articolele de pe bloguri; cel puțin în grota mea!