moft

în fiecare noapte aud orașul cum se destramă
fiare și cioburi
doar fiare și cioburi
îi aud urletul dinăuntru
vaiete și mofturi
doar vaiete și mofturi

îmi acopăr ochii cu tine
fac și din asta o poezie de dragoste
cum altfel aș putea să rezist

cu îmbrățișările desperecheate
cu zâmbetele decupate
cu sufletul un puzzle

aud în fiecare noapte cum moartea mă cheamă
îi zic nu acum
mai am mult de iubit

deși lumea-i lipsită de dragoste și rea și otravă
cioburi de zeitate fiare ce-au ruginit

urlă dorința de-a face totul mai bine
ce dictator de neîmblânzit

se vaită doar norii și frunza și leagănul
viața e-un moft

pe care nu-l vreau
sper doar să ne-ntâlnim la sfârșit

(fotografie de la Pixabay via Pexels)