morți de viață

scriu versul drept să
nu mi-l fure
câinii m-am săturat de
lumina raiului de parcă
înotam în el și
am căzut din barcă sau
un râs mi s-a
lipit de față futu-i
morții ei de viață că

am oasele strâmbe și
gâtul uscat mintea
plecată cu tot ce
credeam c-am
adunat șoapte imaginare de gât
mi se lipesc e
primăvară haha am
râs mai bine atunci când
pe ciob călcam sângele
mă iubea se înroșea când

mă vedea iar eu versuri
îi scriam

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *