Ne-am prostit! Sângele curge prin pielea ciuruită de vorbe. Logoreea fără sens și nici măcar o urmă de sentiment ucide suflete fără să lase urme. Bârfa este mai ascunsă decât ar putea fi vreodată un lunetist. Totuși cuvintele par să ajungă exact la persoana potrivită, născând invidie sau ură. Niciodată o simțire de bine.
Am ajuns să facem ceea ce nu credeam vreodată că vom face doar pentru a dezminți vorbe poate reale. Nu contează cine e ținta, rude, foști sau actuali prieteni, atât timp cât putem face un rău care pe noi nu ne costă nimic (aparent). Indiferent dacă persoana respectivă o merită sau nu. Chiar dacă ar merita, eu sunt de părere că e mai bine să lăsăm justiția divină să acționeze în locul nostru.
În cele din urmă și bârfa se întoarce asupra persoanei care a creat-o. Lucrurile vor reveni mereu la o stare de echilibru, indiferent care ar fi acela. Tu ce faci ca să înclini balanța spre bine? Astupă găurie din suflet cu iubire pentru semenii tăi și nu face rău nimănui doar pentru că e mai ușor. Dacă nu poți oferi un ajutor, oferă măcar un zâmbet! Este util! Ne-am înțeles?