Cateodata am cele mai ciudate vise din cate s-au pomenit. Si simt mereu nevoia sa le impartasesc si celorlalti, asa s-a nascut acest articol. Sa incepem!
Pedalam pe o bicicleta la drum intins. In fata si in spatele meu era cateva zeci de prieteni biciclisti. Habar nu am incotro ne indreptam, cert e ca aveam ceva viteza. Dar la un colt ceilalti au incetinit, apoi s-au oprit pentru a lua o scurta pauza. Eu nu am reusit sa opresc, am iesit de pe sosea pe partea stanga, unde era un fel de parapet. M-am intors pe o parte ca sa incap pe sub el, am trecut si, cu avant, in secunda urmatoare zburam pe deasupra apei, la propriu.
Dupa un zbor de cateva zeci de secunde aterizez pe malul celalalt al raului. Bicicleta se pierde in apa. Ma ridic murdar de noroi la timp ca sa ma pot feri de un nebun ce tragea cu un pistol cu bile. Insa urmatoarele trei ma nimeresc fix in cap. O rup la fuga printre blocuri si strig dupa ajutor. Nimeni nu ma aude. La coltul unui bloc incep sa il escaladez ca un veritabil om paianjen. La capat revin la sol.
Ca sa ma feresc de niste oameni ce imi pareau agresivi ma urc pe o poarta de vreo sase metri si ajung in curtea unei intreprinderi. Sar gardul opus si, brusc, sunt pe un teren viran. Aici ma sui pe o mica cladire din tabla subtire si foarte ruginita. Cobor in spatele cladirii, bucuros ca nu a cedat acoperisul. Ma lungesc la pamant caci se apropie cineva.
Merg cu spatele pana la o gradina fara poarta. Intru.
Mai sar un gard si ajung in siguranta in spatele casei bunicilor de la tara. Intru in casa si…
Ma trezesc cu capul pe perna de la Marbis.ro si imi repovestesc visul in minte. Apoi ma ridic si imi fac cafeaua.