azi nu cred că mai scriu
m-am săturat să îmi pierd inima prin geacă
de fiecare dată când îți uiți țigările la mine
și nu mă săruți de plecare
apoi te întorci după brichetă
și nu îmi spui „la revedere”
apoi îți amintești ce trebuia să uiți să îmi spui
șoptești
noi nu avem drumuri diferite
doar că acestea trebuie să se întâlnească din nou
să ne mai aprindem o țigară
îmbrățișați
de fumul acestei seri
de primăvară