Astea sunt doar niște versuri parfumetaforizate
Ți le trimit prin poșta electronică tu ești departe
La orele de geometrie eu desenam figuri de stil
Acum în orele-astea goale învăț din nou să ți le scriu
Ți-am scris buchete-ntregi cu note de singurătate
Pe care tot eu le serveam din pahare d-alea-nalte
Tu strălucești prea tare de parcă ești în tensiune
Eu îți scriu înainte să intru-n depresesiune
Îți scriu înainte să plec dar știi cât doresc să rămân
Să transform în realitate ce acum e poegând
Că toate versurile astea vor să ajungă la tine
Deși sunt atât de negre de parcă le scot din mine
De fapt chiar sunt din suflet însă știi că-i șifonat
De asta eu nu ți-am spus ce probabil ai aflat
Că din iubinimă de tine simt că am evoluat
Dar am nevoie de mai mult ca să rămân măcar așa