prea mult dintr-odată

s-a sfărâmat cerul în cioburi de nori
la cântecul începutului de zori
și lumea întreagă era înspăimântată
ai fost prea mult dintr-odată

a crăpat pământul la apariția ta
și fluturii n-au mai putut zbura
toată existența era cutremurată
ai fost prea mult dintr-odată

s-a uscat tot ce era verde
a explodat lumina-n peșteri
tu singura nevătămată
ai fost prea mult dintr-odată

întunericul a înghițit creația
de nici zeii n-au înțeles situația
te-ai vrut adorată și visată
dar ai fost prea mult dintr-odată

ai fost începutul și sfârșitul
libertate limitată de arbitru
și-ai fluierat înainte de-nceput
dintr-odată ai devenit prea mult

ai vrut tot de la toți
ai legat la capete zeci nopți
așa că orice zi părea neterminată
propria-ți zeiță autosuficientă

pentru restul lumii ai fost prea mult dintr-odată