e ceasul
care stă
şi face o grămadă de lucruri
să te bucuri
în inexistenţa ta
socială
e vraja
care roade
timpul
şi aura lui
de atotbiruitor
mistic
e prima
dată când
urletul societăţii
se acoperă
cu fulgii
disperării
e speranţa
care împinge
timpul la vale
într-o melodie
bisericească
cu ecou
e totul…
dar e transparent
din fericire
picurăm cu toţii
malformaţi
de viaţă
în eter