stafii

stafii

te-aș lipi de perete
posedată să fii
devin maestru-n tapete
casa primește stafii

și scârțâie patu-n surdină
apoi tare de sperie pomii
când te strâng eu de mână
și urlă demonii

strânge-mă puternic în brațe
nu-ncapă atomi între noi
începe furtuna la șase
și plouă tăcut până joi

mușcă-mă de ureche
să-ți aud încordarea
când seara prin trupuri ne trece
facem salată nu uităm sarea

pielea ți-o ating ca o frunză
tresari ca la vântul de toamnă
inspirația ne inundă
și când e secet-afară

îți descopăr cu palma pe pulpă
un invizibil decor
așa-i când te sărută o umbră
și-ți șoptește color

c-a mai rămas o secundă
desculță te-apropii și eu
te cuprind pentru ultima dată
inexistent ca un zeu

liniștite în cameră dorm
cearșafuri trandafirii
2 trupuri și-o oglindă se leagănă
când casa primește stafii

One thought on “stafii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.