am tot zis că nu mai scriu și pace
nu-mi place să tac dar tot continui
de vreo douăzeci și opt de ani încoace
să pun piatră pe piatră la declinul
de care mă-nconjor fără să vreau
și mintea franjuri totuși fără perdea
totu-i așa rapid că vreau să stau
se mișcă și tăcerea oricât aș încerca
s-o leg s-o las departe să plec eu
imaculat cum n-am fost niciodată
în schimb ajung ‘napoi la ea mereu
și-o regăsesc cum ... Citește mai departe!