Oda nimicului din mine

Eu sunt nimic
Si in nimic ma-ntorc
Fara sa mor,
Desi n-am viata

Totul n-ar fi asa plin
De nu m-ar avea
Ca opozant.

Eu raspund
La multe intrebari
Ce te patrund.

Caci nimic sunt,
Am fost,
Si-oi fi
Cat vor fi oameni pe pamant.

Răcoare

Totul s-a răcit
Ca temperatura toamnei
Copacii au sărăcit
Natura doarme…

S-au răcit şi oamenii
Uitat-au să zâmbească
Înaintea iernii
Au uitat să trăiască.

Doar copii
Mai vezi râzând
Omăt chemând.

Şi Dumnezeu
Râde la ei
Fiindcă e blând!