foc rațiunii

mintea mi-a coborât în stomac
și stomacul în pulă
de asta mă gândesc doar la mâncare
și fut mesele principale

îmi ies mâini din nas
cu care-mi desenez parastasul
aud cu picioarele
doar pietre și picături de ploaie

simt pe piele un gust
de tămâie și ceară
stau confortabil pe lumini și culori
ochii mei poartă pentru o ființă bolnavă

mi-e creierul piroman
și buzele-s foi
dau foc rațiunii
rămân versuri între noi