zâmbetul mi-e o ruină
pe aici trec suflete fără cap
toate sunt unul – al meu
furtuna se-nvârte în mine
eu o rădăcină uscată
pe care călăii cinează
visul e-o umbră ce strânge
vene de sârmă ruginită
la umbra apocalipsei
mi-e sete de urletul vieții
închis într-o inimă de lemn
cu frunzele pe moarte
respiră sfârșitul în mine
fug lupii cu salcâmi în spate
când în mine erupe un fulger
arde timpul pe masa tăcerii
cu ștreangul de gât ghilotina... Citește mai departe!