ecoul morții

tăcerea ta are ecou în mine
printre coaste văd coase și negrul abis
îmi taie răsuflarea orice clipă ce trece
nimicul din jur mă strânge cumplit

întuneric cu lame mă ține ostatic
taie din mine bucăți și bucăți
respir lichidul ce doar moarte poartă
mă lichefiez și mă scurg pe sub porți

lumina ce-nvie e-acolo departe
n-am suflet să strig n-am picioare să merg
cuvintele mele m-au părăsit în etern
numele meu e blestem

frigul sparge oase-năuntru
și diavoli ard ... Citește mai departe!