e o futere de fulgi pe fața pământului
și-o lingere de nori
de parcă cerul stă crăcănat spre noi
debitând bijuterii albe
după ce ne-a udat bine
ianuaria de vreme
s-a rotit din nou
pe călcâie
stai liniștit nu urmează nimic care să rimeze cu versul anterior
acum se slobozesc din cer
cu de la ei putere
fulgi albi de viitor mizer
căscat din vremi de fiere