Tu Vindecare

am auzit că zâmbetul tău vindecă
ia-ți rucsacul cu cuvinte și spintecă-mă
lasă-ți tăcerea să-mi descoasă coastele
pune pământ pe mine și-asta e
acoperă-mă-n umbră să nu mai pot pleca
fură-mi o secundă n-am ce să fac cu ea
dacă nu te aud să știu spre ce mă-ndrept
ia-mi poezia oricum versu-i desuet
eu des fac pașii spre ce-a rămas din tine
mantia-nghețată și cuvintele puține
ia-mi inima să mă pot rătăci
ia-mi melodia ca să nu te pot iubi... Citește mai departe!

*Timp*

Timpul, acest șarpe fără colți și fără coadă care totuși mușcă…se târăște când mai repede, când mai încet. Trece timpul! Am optsprezece ani! Nu mai sunt copil, nu, mă îndrept rapid către maturitate. Aș vrea ca timpul să stea pe loc acum…dar nu aș vrea. Nu sunt sigur. Acum e bine!…pe viitor poate va fi și mai bine. Îmi rezerv dreptul să-mi iubesc viața!!