mă strâng zilele

cui să-i desenez zâmbetul
în povești dacă tu nu
ești deja cuvintele țipă
te-au pierdut când te-am
pierdut după pagina
aia gri în care credeam
c-am să te văd și
a doua zi

mă strâng zilele
de gât mă lovesc
cu capul de pereți
și de betoanele
orașului plin de
pași goi și tăcuți

de cine să-mi
lipesc inima când vrea
să meargă în
pământ cine să
mă prindă când în
melancolie dincolo
de geamandură

mă arunc