Cu pașii numărați mereu
Între un ceas de
Mână și unul de perete cu
Ochii după zidurile
Unde nu te ascunzi fie
Ele și virtuale unde
Nu răspunzi am vorbele plecate
Și uitate la fel
Și sufletul serios
Gândesc că nu exist dar
Atunci de unde atâta
tristețe