sunt un
poet distrus de-apus
când întunericul m-a
străpuns cu imagini
cu tine șoptesc frunzele
la geamuri buze
cretine care te așteaptă
pe banca ruptă de
lângă cămin sper că
cu sufletul mă Vei
îmbrățișa când
ai să Vii în apus pe
piele direct Versurile
ți-am pus