Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
Când se face-aşa târziu
Şi-am capul gol,
Şi-s nedormit
Trebuie să scriu.
Când mor de frig
Şi ştiu nimic,
Căci nu mai vreau să ştiu,
M-apuc să scriu.
Când durerea mă apasă
(Fizică sau sufletească)
De nu mă mai simt viu
Trebuie să scriu.
Când curg ideile pe foi
Eu m-aş gândi la amândoi…
Când singur nu am să mai fiu
Tot n-am să m-opresc să scriu!
Jumate-s mort, jumate-s viu
Ca o barcă în pustiu
Ca o frunză dată-n vânt
Ca o flegmă pe pământ
Ba iubesc, ba nu iubesc
Ba visez, ba mă trezesc
Ca un narcoman notoriu
Clandestin în teritoriu
Azi sunt eu, mâine sunt eu
Dar nu acelaşi mereu
Mă-ndoi în vânt
Mă schimb după cum bate ceasul
Mă schimb cum se schimbă pasul
Să mă credeţi pe cuvânt!