.final

cu muzica urlând în pavilioanele auriculare
ca să nu-mi aud dorul
inspirat de lipsuri și depărtări
pot numi coșmar orice vis frumos

mai lasă-mă să dorm o clipă
sau descuamează-mi țesutul epitelial
ieși-mi din minte

am sufletul tumefiat și plin de echimoze
trecutu-mi văd ca spectator

e punct final

să nu mai înțeleg nimic
să văd doar forme
ce dracu sunt gândurile
doar electricitate pune-mi un bec în frunte
că s-a stins cel din piept

să nu mai simt vântul... Citește mai departe!