obosite

Astea-s versuri obosite cu
Pietre în ochi le atârn de mine
La ore întunecate când mi-e
Sufletul vârcolac și îi

E foame astea sunt
Versuri nerostite care îmi
Fac gălăgie în gât când
Hrana nu prelungește

Viața ci agonia astea
Sunt nasturi cu
Țepi de mine să
Începi să

vorbești