Angelique

Chipul ei era cum îl visasem
Simplu, perfect,
Raţiunea-l dejucase
Până ca eu să mă trezesc.

Adormit de simţuri noi
Înfiorat până-n călcâi
Mă simţeam al tuturor
Deşi eram al nimănui.

Am mai privit-o pe furiş
Până să-mi dau seama
Că, folosind atingeri mici,
Înlăturase toată teama.

Am închis ochii adânc
Ca să o păstrez cu mine
Aşa c-oriunde pe pământ
Amintirea ei e vie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.