Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
Va multumesc ca existati
In lumea asta ce se-nchide
In computere si bytes
Crezand ca-s alte piramide.
Dar si-alea erau morminte
Din care nu poti sa iesi,
De asta folosesc cuvinte
Lor sa le multumesc.
Fara prieteni, niciun om
Care crede ca exista,
Ar fi inapoi in pom
Avand o grimasa trista.
Sunt obosit. Simt cum imi plesnesc oasele. Ma simt de parca m-as fi trezit la 5 dimineata dupa un somn de 2 ore si jumatate. Evident ca acea cafea bauta la ora 6 si-a pierdut de tot efectul. Iar cele cateva inghitituri de dupa-amiaza nu au ajutat-o deloc. Tot ce-mi ramane de facut este sa ma las absorbit de subiectul cartii de pe masa pana ma va lua somnul. Noapte buna!
Am penetrat online-ul
Si nu mai pot sa ies
Prea mare-a fost elanul
Acum sunt pe-un mic ras.
S-a intamplat ceva
Ce nu mi-as fi dorit
Intamplarea asta
M-a facut nesimtit.
Asa e viata
Cand buna,
Cand rea
Raman un singuratic
Cum am fost
Intotdeauna!
Iata-ma ajuns cu blogul la un alt articol aniversar. Au trecut aproape 4 ani de la primul articol, scris in noiembrie 2009. In timpul asta am adunat cativa cititori, 300 de comentarii si peste 7400 page views (dupa numaratoarea wordpress) la cele 500 de articole pe care le-am scris. Cititorii au ajuns deja sa ma cunoasca foarte bine si, unii dintre ei, sa apese butonul „follow”. Cu trecerea timpului m-am inscris in multe topuri si campanii, o parte din ele ... Citește mai departe!
Sunt un las
Nu pot
Sa-mi infrunt
Temerile
Cand acestea apar
Eu dau
Bir cu fugitii
Uit de datorii
Moralitate
De guvernanti
Sau de lipsuri
Atunci realizez
Ca valorez
Mai mult viu.