Omul fără chip se scoală-n fiecare dimineață
Devreme, apoi se spală pe față.
Își aprinde o țigară proaspăt scoasă din pachet,
Pentru toate celelalte are timp berechet.
A-nceput să nu prea-i pese de oameni și societate,
Condamnat să-și ducă viața-n cruntă mediocritate;
A-nvățat că nu contează dacă privești înainte
Și că dacă ești sărac mori de foame de cuvinte.
Adevărul pentru el nu prea pare să existe
Când toți oamenii-l sufocă cu ură și-aberații triste;
Omul fără chip își dorește ... Citește mai departe!
Etichetă: singuratic
Poem pentru online
Am penetrat online-ul
Si nu mai pot sa ies
Prea mare-a fost elanul
Acum sunt pe-un mic ras.
S-a intamplat ceva
Ce nu mi-as fi dorit
Intamplarea asta
M-a facut nesimtit.
Asa e viata
Cand buna,
Cand rea
Raman un singuratic
Cum am fost
Intotdeauna!