Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
Vin ca zilele de vara
Sa vad ce s-a mai intamplat
Caci am turbat
Si nu e prima oara
Soarele coboara lent
Si nu ma tem sa il ating
Cu un covrig
De lemn
Privesc spre cerul infinit
Limitandu-l cu privirea
Raman mereu uimit
Cand vine ploaia
Stralucesc stele stingher
Ca o supa colorata
Rasturnata intr-o apa
Intr-un sit aurifer.
Eu am grija de raniti
In acest razboi virtual
Un troian cal
De-adapostiti.
Cuvintele ce le adun
Scrise au mai ... Citește mai departe!
1. Nu sunt nici la munca, nu-s nici in vacanta. Nu-s cel mai sanatos om, dar nici in ambulanta. Nici nu prostesc lumea, nici lumea nu ma prosteste. Nu-s complet real, dar nu sunt nici poveste.
2. Sunt si om, si animal. Sunt si darnic, si avar. Eu sunt poezie, si poezia-s eu. Sunt pe dea-ntregul om, totusi pe dea-ntregul Dumnezeu.
3. De ce am zis toate aceste? Fiindca pentru mine vreme Multa-n fata nu mai este.
4. Si daca ... Citește mai departe!
Ceva din mine striga
Nu stiu ce sau cine
Si ma intriga
Ca te striga pe tine
De parca ai fi fost
Iubirea mea
Si nu-si gaseste rost
Fara ce-l misca.
Tu nu raspunzi,
Te-ai speriat
Si te-ai ascuns
Te voi gasi
Chiar dac-ar fi
Sa ma pierd in locul tau.
Nu mai suport ca cei din jurul meu sa inteleaga ‘nu vreau sa muncesc’ atunci cand le spun ‘nu am unde sa muncesc’! Nu suport ca o persoana care e inca la liceu sa ma trimita pe mine la munca, neavand cum sa stie situatia in care sunt! Poate si voua vi se pare ca eu gresesc, nu imi pasa absolut deloc! Asa sunt eu!
Tic, tac,
Ce sa fac?
Fixez peretii…
Cu privirea.
Tic, tac,
Unde sunt?
Nu conteaza
Acum.
Am descoperit
Nemurirea…
Sau m-am inselat?
Mi-ascut privirea
Si-o fixez in perete…
Cu tic-tac.