Ce este mai greu: să uiți sau să ierți? Sau ce lucru ți-e cel mai ușor să-l ierți? Pe parcursul celor optsprezece ani ai mei am aflat că zicala ‘totul se iartă, dar nu se uită’ e complet falsă. Când e vorba de prieteni sau de persoane apropiate, totul se uită relativ repede! Așa că, dacă tot îi iertăm pe ceilalți, să și uităm pentru ce i-am iertat!
Autor: Ștefan Trepăduș
Ecuație
(Nu vă speriați, computerul dumneavoastră nu are nimic. acesta este, pur și simplu, un spațiu gol. din motive tehnice nu puteți vizualiza această pagină)
Ex libris
Timpul meu se măsoară în cărți citite. A mai trecut un timp…și urmează o foarte mare perioadă de timp. Sănătoși să fim, că le-om citi noi pe toate!
*Timp*
Timpul, acest șarpe fără colți și fără coadă care totuși mușcă…se târăște când mai repede, când mai încet. Trece timpul! Am optsprezece ani! Nu mai sunt copil, nu, mă îndrept rapid către maturitate. Aș vrea ca timpul să stea pe loc acum…dar nu aș vrea. Nu sunt sigur. Acum e bine!…pe viitor poate va fi și mai bine. Îmi rezerv dreptul să-mi iubesc viața!!
Sssttt!!
What’s this? It sounds like love, it sounds like going out in the nature, it sounds like breaking wild. It sounds like all the dreams come true. Sstt!! I love this sound!