E-aşa greu să-ţi urmezi visul
cu toate piedicile astea
când chiar timpul ţi-e duşman
plus unii oameni…
Dar speranţa-n veci rămâne,
chiar dacă o uiţi prin suflet,
să ţină un bec de veghe
atât timp cât treci prin viaţă…
Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
E-aşa greu să-ţi urmezi visul
cu toate piedicile astea
când chiar timpul ţi-e duşman
plus unii oameni…
Dar speranţa-n veci rămâne,
chiar dacă o uiţi prin suflet,
să ţină un bec de veghe
atât timp cât treci prin viaţă…
Azi a fost cu şi despre toate la Cercul de Literatură în Călăraşi. Am bârfit, am glumit, dar am şi citit. Am discutat despre literatură mai puţin, în schimb am vorbit despre noi, despre muzică şi despre bloguri. De ce am fost aşa liberi? A lipsit gazda!
L-am prins acum două zile umblând la Page Rank. Din 2 mi l-a făcut 0. Mare ‘bucurie’! Acum se ascunde după deget şi îmi trimite mai mulţi vizitatori, că poate îl iert. Dar eu nu sunt supărat…
Aş vrea să plâng
dar ochii îmi sunt uscaţi
Tot ce pot să fac
e să iau poziţia de plâns
şi să aştept.,
Parcă nu mai venea odată update-ul de Page Rank. Acum e aici şi abia aştept să se termine. Eu am fost întotdeauna PR 2. Voi creşte, voi scădea? Indiferent de rezultat eu sunt tot aici, gata să vă înspăimânt!
P.S. Glumesc, desigur! 😉