oh mighty ratb praised be thy patience

mirosul ei de tutun amestecat cu parfum când a urcat în troleibuz
mă făcea mai alert mai atent mai confuz
dacă voia să cobor n-aveam să refuz
deși era cale lungă până la apus

și n-aș fi vrut să merg pe jos că-i dureros
chiar dacă asta-i face ei piciorul mai frumos
am și eu două piele peste os
și nu pot să ajung mergând chiar peste tot

felul în care ne ignoram ca doi străini
că și eram e ... Citește mai departe!

Noi suntem Răzbunătorii din Războiul Infinit

Oarecum interesat de personajele Marvel, am zis că trebuie să văd și eu Avengers: Infinity War. În mod sigur pasionat de scris, trebuie să și povestesc despre cum m-a făcut să mă simt.

În primul rând, e obligatoriu să fi văzut și celelalte titluri din acest univers, ceea ce eu nu am făcut, astfel încât 80% dintre personaje îmi erau (și încă sunt) străine. Pe de altă parte, povestea îmi pare vag similară cu ceva ce trăim zi de zi: ... Citește mai departe!

„A murit de supărare…”

Articolul de ieri nu a fost chiar întâmplător, plănuisem să scriu și azi ceva, îmi alesesem subiectul de câteva zile. Însă, pentru că în seara asta mi s-a întâmplat un lucru care m-a impresionat, am decis să scriu despre asta.

Mă aflam în tramvaiul obosit care circulă prin Rahova, mă întorceam la cămin după o scurtă plimbare. Tocmai am primit niște căști (despre care voi scrie și un review) și, firește, le aveam pe urechi, neauzind nimic din ce se ... Citește mai departe!

Vânător de conferințe

În ultimii doi ani am vânat cu insistență conferințele, cu precădere pe cele din domeniile pe care le îndrăgesc cel mai mult, adică publicitate și tehnologie. În general, am fost ușor dezamăgit de faptul că peste tot se spun cam aceleași lucruri, lucruri pe care deja le citeam pe unele bloguri și mai înainte. Însă nu ai cum să știi dinainte dacă va fi ceva diferit.

Cum am omis să scriu despre mare parte dintre aceste evenimente, m-am gândit să ... Citește mai departe!

di(n )(s)cursul vieții

lasă-mă să dorm tot restul vieții
până se usucă borâtura din păr
că mi-am târât coaiele prin toți scaieții
acum o muscă mă cam bate pe umăr

habar n-am pe ce pășesc dar știu că pute
ca două hoituri suprapuse unu-al meu
și nu-s cel de deasupra din virtute
căci mânjirii destinat fui eu

lichidele se scurg din viața putrezită
și da poți să iei asta literal
în așa peisaj până și vulturii vomită
se aude sunetul departe în aval... Citește mai departe!