eu nu scriu așa rapid
precum treci tu prin fața mea
dar pot să-ncerc
chiar îți promit
de mă vei încuraja
c-am să fac ceva ce-ți place
să te fac să zâmbești măcar
dacă nu
tot am să-ți scriu
te voi iubi
și aștepta
Categorie: PoeVești
reinventează-mă
Dacă nu m-ai suportat
Până azi cum să o faci
De acum încolo
Am început să învârt aceleași
Cuvinte în aceleași
Secvențe de întrerupere
De viață atât mi-a
Fost cred totuși
Că m-aș putea
Reinventa dacă aproape ai
Să-mi fii
liber lângă vene
Tot pe o bancă
Tot cu un loc
Liber lângă venele-mi
Iau foc o clipă
Din tăcerea ta o descos
Longitudinal și iar
O așez în insectarul
Din suflet sunt eu
Tot la ora serii
Trag cu urechea după
Zâmbetul tău am
Crezut că
M-a chemat grea
Va fi această
Toamnă când n-ai
Răspuns deși eu
Lipsit de minte cu versuri
Și lacrimi te-am tot
strigat
ți-am jurat
Nu ți-am mai scris din parc
De-o vară-ntreagă
Vers alb-colorat
De anotimpul devenit
Preferat tristețea
L-a transformat și
Totuși a trecut s-a
Terminat așteptarea
Continuă în toamnă latră
La mine copacii
Să îți mai scriu
De asta am
Venit aici
Nu-i liniște dar
Nici în mine
Se deschid cărți care așteaptă
Să le scrii tu până acum
Cu sânge din vârfurile
Degetelor un
Anotimp m-a decedat sau
Ai fost tu nu
Vreau să cred că n-ai
Răspuns când te-am chemat... Citește mai departe!
drum de 2
vine toamna
și-am să te scap
printre degete
ca pe visurile cu
ninsori calde
faci patinaj artisitc
pe sufletul
meu l-ai înghețat
cu o tăcere
desprinsă din pagini
de jale
mi-e durerea fosforescentă
să se vadă
mai tare
mi-e dorul opac
să te lovești de-ți iese
cumva
în cale