Bătrâneţe

încă bătrân
dar nu neputincios
îmi latră cravatele de gât
de se ţin hingherii după mine

dorm pe un pat de visuri
neîmplinite
urechile îmi erodează tavanul
sunt acuzat că demolez fără autorizaţie

tot ce mi-a rămas
sunt pantalonii mei de dormit
albi cu bulinuţe bleu
şi foarte largi

bastonul l-am pus demult pe foc
ca să fac loc pentru blândeţe
însă pensia mă muşcă
iar eu îi dau să bea oţet

Străzile oraşului

ies de pe Dunărea ud fleaşcă
după ce Borcea mi s-a părut un fleac
intru pe Belşugului
mă plimb prin Bucureşti fără să părăsesc provincia
mă lupt cu Pandurii
ca să ies la Victoriei
deşi ele nu se întâlnesc niciodată
îi fac paşi Cornişei
apoi stau două minute pe bancă
iar când ajung la capătul Griviţei
mă simt ca pe 1 Decembrie
Republicii se înfundă cu Nicolae Titulescu
după ce trec de zgomotul Locomotivei
ajung să mă odihnesc la umbra ... Citește mai departe!

Romanţă la chitara albă

cu zâmbet pe faţă
ţi-am compus o romanţă
la umbra unui stejar îndrăgostit

vântul mângâie corzile chitarei
inspiraţia vine din răcoare
cât timp există speranţă

visele devin aievea
şi nu-i de vină febra
dacă sufleteşte nu ţi-e foame

mai lipseşti doar tu
s-acompaniezi cu zâmbetul
şi gata piesa