Iată-mă şi scriind de zor la ceva ce se doreşte a fi carte, ce-i drept deocamdată la nivel de manuscris. M-am gândit să adun şi să pun la un loc anumite poezii pe care le-am scris începând cu anul 2004 şi să le combin cu proză. Însă din sutele, poate chiar miile de texte voi alege doar câteva zeci, maximum o sută într-o încercare brutală de a îmi dovedi mie că scrisul este ceea ce m-a pasionat încă de mic, ... Citește mai departe!
Categorie: Povești
1469 zile de blogging
Atât a trecut de când am aşternut primele cuvinte pe această foaie virtuală. Întotdeauna am scris în alb şi portocaliu pe negru, că nu degeaba sunt Mort La Datorie. Acest nume m-a apărat de multe ori de sentimente pe care nu le înţelegeam şi m-a ajutat să cunosc nu mulţi oameni, dar preţioşi. În ultimul timp mi-a adus şi ceva venituri, exact când treceam prin probabil cea mai grea perioadă din viaţa mea. La acel număr de zile sper să ... Citește mai departe!
Jurnal laconic
De fiecare dată când încerc să scriu proză, tot poezie iese. Au trecut câteva săptămâni de când n-am mai scris proză şi, probabil, acest lucru se va întâmpla din ce în ce mai rar. Îmi place proza, însă inspiraţia se lasă găsită mai greu la astfel de texte. Dovadă acest articol care nu putea fi mai lung decât este deja.
Un parc cât un oraş
Ne aflăm la marginea parcului de pe lângă Clădirea cu N Etaje din metropola Europa. Păşim pe trotuarul rulant şi ne lăsăm purtaţi. Pomii fac rânduri, aliniaţi ca în armată şi prezintă crengile ca pe nişte arme de ultimă generaţie. Abia în depărtare câteva clădiri semeţe de birouri se profilează pe linia orizontului. În spatele lor, în continuă ascensiune către infinit, Clădirea cu N Etaje, numită aşa pentru ca numărul etajelor creşte zilnic şi li s-a pierdut numărul, pare că ... Citește mai departe!
Dragoste de lemn
Cine ar fi crezut ca o bucata de lemn poate reinvia o iubire pierduta? O parte dintr-un fost copac poate calauzi un poet pierdut printre sentimente. Desi aceasta amintire nu e mai veche de cateva luni, s-ar fi pierdut; dar iat-o mai vie ca niciodata.
Tu ce ai alege: o bucata de lemn sau 1001 pastile de memorie pentru a te intoarce in timp?