Am un ceainic în care îmi fierb dorințele. Dar nu are capac și unele mai scapă. Nu mă duc după ele, că am destule. Le țin mereu la foc mic…mă duc să văd dacă s-au făcut!
Categorie: Povești
Unique
Blogul a devenit…
-oglinda celor mai negre gânduri din mintea mea
-uşa spre sentimentele cele mai groaznice din sufletul meu
-un punct de reper in goana după personalitate
-un sunet pentru orbi
sau
-o lumină pentru surzi
-o tensiune pentru a ţine în priză
VIAŢA
Concluzia/Sfârşitul iubirii
Toamna a îngenuncheat la picioarele mele. Părul ei castaniu părea blond văzut în soare. Eu vorbeam cu mine însumi despre anii ce au trecut. Ea împletea un coş de nuiele. Nu era nimic acolo. Nu era pădure, nu era un deal, era doar un buştean culcat de timp.
-De cât timp stai acolo, cu acel coş?
-Din totdeauna. Mi-a plăcut să cos!
De fiecare dată când primeam acest răspuns o vedeam cum îşi aşează fustiţa peste picioarele fine ca lacrima. ... Citește mai departe!
Continuarea iubirii
-Ce să fac, dacă ea a căzut pe inima mea şi când s-a ridicat a plecat cu tot cu ea?
-Caut-o, tinere!
-Dar dacă nu mai e Ea, cea din tinereţe?
-Va trebui să-ţi asumi acest risc!
Începutul unei iubiri
Am vrut să-i ating pielea albă, de culoarea laptelui. Însă ea a făcut un pas înapoi. Era speriată.
-Te temi de ceva anume?îi spun eu.
-Mi-e teamă…că mă îndrăgostesc.
S-a întors cu spatele şi a vrut să plece. Dar s-a întors şi ne-am sărutat. Apoi mi-a urat „O zi bună” şi a dispărut printre copaci.