Iată-ne ajunși la proba a douăsprezecea din SuperBlog, dar probabil printre primele ca dificultate. Proba ne este propusă cu eleganță de către Comunitatea Chic-Elite și casa de modă ELLIS. Și despre eleganță urmează să vă vorbesc.
Am întâlnit-o pentru prima dată în urmă cu foarte mulți ani. Nu o mai văzusem până atunci, nu știam cum se numește și, fiind atât de frumoasă, cine o apără. Îi aruncam priviri pe furiș în fiecare zi, iar ea îmi hrănea o poftă pe care, fiind mic, nu o înțelegeam. Tot ce știam era că e frumoasă, elegantă și, credeam atunci și încă mai cred, ne potriveam foarte bine.
După un timp am început să ne întâlnim. Îmi plăcea cum își alegea cuvintele și, cu o deosebită atenție, le așeza în fraze. Silabele rostite cu intonație perfectă și accentele bine puse păreau la fel de naturale ca însăși viața. Se asorta, atât la interior, cât și la exterior, precum adjectivul cu substantivul. Pășea atât de frumos, precum predicatul după subiect. Își încheia orice pledoarie cu un semn, fie că era un mic punct sau o mare mirare. Împreună eram sintaxa perfectă.
Timpul a trecut și eu am crescut. Am început să o ador și să îmi petrec tot mai mult timp cu ea. Ne jucam amândoi ore întregi, atât acasă, cât și la școală. Nu mai voiam să îi dau drumul. Știam că o împart cu mulți oameni din jurul meu și, poate, unii dintre ei o meritau mai mult. Experimentam tot felul de poziții, rime și jocuri. Deși părea ludic, era ceva foarte calculat în povestea noastră, ceva care nu permitea nicio greșeală niciunuia dintre noi. Apoi totul s-a schimbat drastic.
M-am maturizat și am ajuns cel ce sunt acum. Am observat că ea lipsea tot mai mult de lângă mine, după cum ziceam, nu sunt singurul care mă folosesc de ea. Însă ceilalți o loveau, o perverteau și o aruncau în drum după ce își terminau treaba cu ea. Dar eu o găseam de fiecare dată, o aduceam acasă, o așezam pe o canapea și începeam să îi cânt. Conjuncția dintre noi era tot mai puternică. Începusem să ne declinăm la fel.
Ceea ce v-am spus în paragraful precedent este prezentul. Iar ca LIMBA ROMÂNĂ să poată avea și un viitor trebuie ca toți să avem grijă cum o folosim și unde o punem după utilizare! Trebuie să ne purtăm frumos cu ea și, concret, să încercăm să o cunoaștem cât mai bine!
