Trebuie să mai las să treacă timp
Ca să-nțeleg ceea ce simt
Sunt tulburat de orice chip
Ce pentr-o secundă mi-a zâmbit
Și sunt tâmpit
Sunt nebun că scriu versuri
Nebun că iubesc
Nebun că plâng atunci când nimic în brațe nu găsesc
Și la cât de gol mă simt
Sunt nebun că mai trăiesc
Sunt prost că adorm mereu cu chipul ei în minte
Și că vreau să o cunosc dincolo de cuvinte
Sunt prost că vreau s-o știu dincolo de orice
Și că-i absorb însetat orice tăcere sau voce
recunosc
Sunt pierdut
Nu mai am spirit în trup
Nu știu ce drum să apuc
Să nu mă pierd
Sau dacă mai are rost să mai încerc
Mi-am pierdut toată răbdarea vara asta
Metaforic vorbind mi-am pierdut și viața
Pân-o să reînceapă trebuie să mai treacă
Niște timp
În care să-nțeleg tot ceea ce simt
Sau mai bine nu îmi da
Să nu mă prind