Între timp

Trebuie să mai las să treacă timp
Ca să-nțeleg ceea ce simt
Sunt tulburat de orice chip
Ce pentr-o secundă mi-a zâmbit
Și sunt tâmpit

Sunt nebun că scriu versuri
Nebun că iubesc
Nebun că plâng atunci când nimic în brațe nu găsesc
Și la cât de gol mă simt
Sunt nebun că mai trăiesc

Sunt prost că adorm mereu cu chipul ei în minte
Și că vreau să o cunosc dincolo de cuvinte
Sunt prost că vreau s-o știu ... Citește mai departe!

nebun și pacient

Să îți topesc în sâni natura
Să îmi frec pietre de călcâie
Pe alei decolorate de buzele noastre centrifugate
Înfrunzind în ochi seninul interior
Timpul nu și-a plătit creanțele
E căutat la polul iubirii
Să o aducă la Ecuator

Din ochi să îți fur trăire
O înmulțesc în piept nu în laborator
Din coapse am să storc răbdare
În eprubete cât o îmbrățișare
Cu care să mă lipesc de adn-ul tău
Cercetarea e departe de finalizare
Cât timp îți sunt ... Citește mai departe!

N-am de ce

n-am de ce să sper
uşile-mi sunt închise
n-am de ce să zbier
luminile sunt stinse
închis în nicăieri
n-am de ce să caut
culori nu văd de ieri
n-am de ce să mă laud

nu am de ce să dorm
că totu-i relativ
deci poate nu sunt om
ci un păduche-n vid
n-am de ce n-am cum
să spun că sunt nebun
când toţi ceilalţi o zic
n-are rost să mă implic