dă-mi voie să
sărut pietrele și stâncile
din care s-au rupt și norii
care le-au săpat nopții
pentru că a ascuns
totul de vederea mea îi mulțumesc
vreau să îmbrățișez
fuga pe un țărm
de uitare chiar dacă
ar însemna în cerc
să mă învârt cu tine
în gând aș aștepta
la rădăcina unui
pom înalt s-ajungă
ploaia la mine cu
răbdare de zeu
te-aș aștepta
pe tine