Revelion pe meleaguri bărăgănoase 2 – un rev ca orice zi

Tocmai am recitit articolul pe care l-am scris despre revelionul de anul trecut, scriere care s-a bucurat de un real succes, adunând aproape 2 vizualizări (pentru că întotdeauna verific un articol imediat după ce îl public) și m-am gândit să încep o serie. Întrebarea care a apărut a fost: cum să scriu despre ceva care (aproape că) nu s-a întâmplat? Dar, damn it, sunt un creativ și am s-o scot cumva la capăt!

Mai mult nevoit decât voit, am „petrecut” anul nou acasă. Adică nu numai în orașul natal, ci chiar la propriu în casă, cu familia. Am ales prin vot (3 abțineri pe motiv de indiferență și un vot „pentru”, al mamei) să ne uităm la Antena1. Aici vreau să îi felicit pe toți cei care mi-ați ghicit viitorul, spunând că mă voi uita la Dan Negru: Felicitări, se pare că aveți o carieră minunată în față (dar sunt sigur că voi știați asta deja)! De asemenea, am o mențiune de onoare pentru cei care au prevăzut că voi sta pe Facebook, pentru că era cât pe-aici să se întâmple. Cred că ar trebui cu toții să vă gândiți serios și să cereți un tarif pe treaba asta!

Revenind la Antena1, aș vrea să îi laud puțin pentru curajul cu care au râs în unele dintre scenetele lor de un anumit partid politic aflat la guvernare. Însă, per total, umorul lor a fost foarte slab. Am râs doar de vreo 2-3 ori la glumele lui Vasile Muraru, care nu s-au ridicat la nivelul pe care îl aveau în vremea când împărțea scena cu Nae Lăzărescu (rip). Sau poate mi-am schimbat eu gusturile.

….moment publicitar…

Ies/intru pe/în balcon. Îmi aprind o țigară (what did you get for Christmas? Cancer! I got cancer.) și mă uit pe geam la spațiul dintre blocuri, care în câteva ore va fi plin de larmă și lumini. Acum nu era aproape nimeni; doar câțiva colindători rătăciți, care simțeau din plin căldura spir(i)tului de sărbători și au decis să mai lase din ea. Fix pe blocul vecin scării din care ieșiseră.

…sfârșitul pauzei publicitare…

A început emisiunea lui Dan Negru și ale lui vedete mascate. Aflu de la ai mei că e al dracu-știe-nu-mi-pasă-am-uitat-câtelea an în care folosește acest format. De la acest om m-aș fi așteptat să vină cu ceva inovații în domeniu, dar probabil s-a plictisit și el și a zis „o ținem așa cât o mai merge și dup-aia vedem noi ce facem”. În rest, hlizeală ieftină, măști scumpe și multe (dar multe) manele. Tot uitându-mă așa și aproape reținând unele versuri (ceea ce, la un moment dat, m-a făcut să cred că voi avea nevoie de o clismă mentală) am ajuns să înțeleg de ce unii oameni votează… cum au făcut-o data trecută. Glumesc! Încă nu s-a născut somitatea care ar putea măcar să ghicească de ce au votat așa. Sau, cine știe?, poate vor reuși cei care au prezis modul în care îmi voi „petrece” revelionul…

 

poza e de acolo