Extenuarea m-a trimis din nou forțat acasă. Oboseala e tot mai accentuată și mă macină atât fizic, cât și psihic. Azi m-am certat a nu știu câta oară cu un coleg de la altă secție, care (după părerea mea) nu prea pare să știe să numere/citească, de tot vine să-i fac completări la comenzi deja complete, iar pe altele nu le găsește deloc.
Am încheiat prematur ziua de muncă, cu vreo 6 ore mai devreme, aproape adormit cu capul pe lada de salam.
Doamne dă-ne, mie și persoanelor care lucrează în condiții similare, sănătate și putere să ne putem împlini visurile!
Noapte bună!