Atât de…

am ucis furnicile îngerilor
atât de important sunt
pietrele conspiră împotriva mea
și eu transpir deasupra lor

am să-mi dezleg lumea de pe steag
să văd unde se duce
atât de mare sunt
atâta lumină aduc

dă-mi picioarele înapoi
brațele
și ochii
să plec și eu

Clubul Amnezicilor Anonimi

Featured image

Cred că mi-a mai scăpat întâmplător această informație: multe dintre subiectele abordate aici îmi vin în minte în ziua anterioară publicării. Mai precis, chiar când pun capul pe pernă, ceea ce îmi mai fură câteva minute din somnul tot mai neascultător pe care îl am, în sensul că vine și pleacă doar când vrea el.
Pentru azi am pregătit ceva frumos, zic eu (pe lângă poezia de dimineață). Ceva la care m-am gândit mult și am întors pe toate fețele. ... Citește mai departe!